revin la alex (saptamana asta m-o apucat dragul de familie…) si continui mica lui povestioara despre ce si cum s-a intamplat la intalnirea cu fatuca:
„pai, am ajuns acolo cu Dinu…ea ne-a intampinat zambitoare, la brat cu noua ei cucerire…Dinu a ramas prost. eu m-am uitat la ea, am zambit si am intrebat-o daca nu ne ofera ceva de baut, ca ne-a cam luat cu frig. am dat mana cu individu, ea ne-a adus bautura, am salutat restu gastii, am mai indrugat cateva prostii despre starea de bezna a fotbalului, dupa care am injurat guvernul si am plecat sa ne distram.
in local, Ea se uita la mine peste umarul Aluia, de cate ori avea ocazia, in timp ce eu ma prefaceam preocupat de gustul intens al berii si de noua noastra amica, Ioana, o tipa bunaaaaaaaaaaaaaaa, soro, imbracata ca-n reclama aia de la cola-zero, cu o atitudine macho-girl de te baga-n boale…
la un moment dat, pierdut in ganduri razboinice vizavi de iubitul gagicii, ma trezesc ca imi zboara berea din mana si se pierde usor pe gatul fin al Ioanei.
mi-am furisat o privire la Ea si mi s-a parut ofticata. ma privea intens, fix…sunt doar cateva secunde pana cand o privire se transforma din „complezenta” in „dubios-incurcatoare”…stii, e momentul ala, in care vorbind cu un om te trezesti la finalul frazei ca ai ramas ochi in ochi, ca la un final de plimbare de vara prin parc…”
-„te uiti ca bou’ la poarta noua…”
„ma rog…, si am gandit atunci cu viteza de accelerare a unui ferrari la formula 1…stiam ca sunt cu atat mai ridicol cu cat se apropie mai mult secunda critica in care ma transform in bou…
am prins-o brusc pe Ioana in brate, m-am prefacut ca o pup tandru pe gat, soptindu-i la ureche: ‘imi datorezi o bere!’, faza la care fata mea pufneste intr-un ras de parca ii spusesem cel mai tare banc din lume, in tinp ce Ea se porneste vijelios spre mine si imi arde una zdravana dupa ceafa: ‘cretin imputit! nici nu te-am lasat de 5 minute si deja esti cu alta!’…”
m-a busit rasul, si cum alex statea statea cu capul pe genunchii mei, asa cum obisnuia sa stea de fiecare data cand imi povestea ceva trist, i-am dat un bobarnac in frunte de-a sarit in celalalt colt al cemerei:
-„si ma lasi sa te tin in brate si sa ma uit duios la tine…sa mor daca te mai cred vreodata!”
…..
la finalul „petrecerii”, „cretinul asta rasfatat” a ramas cu Ioana, iar „xena, printesa razboinica” cu ochii la luna…