30

„Pentru ca am ajuns in pragul celor 30 de ani de viata, de iubiri si dureri, simt nevoia sa spun niste lucruri:

– pentru toti cei care m-au acuzat de-a lungul primei tinereti ca imi caut un barbat cu bani…vreau sa va spun ca am cautat intotdeauna un barbat cu CARIERA, un om care sa fie in stare sa isi intretina familia (pentru ca pe atunci credeam ca pot avea copii si imi doream tare mult doua mogaldete puficoase). Din multitudinea de carti citita, ramasesem blocata pe ideea bratarii de aur. Bratara pe care imparatul o cerea ca zestre pentru fata lui. Si nu, nu e vorba de ABSOLUT nici o bijuterie… Pentru cei care nu stiu povestea (cam toti cei obisnuiti cu barfa si invidia), BRATARA DE AUR= CARIERA. Adicatelea, om muncitor, strangator (nu zgarcit!) si cu capul pe umeri (nu intre picioare sau intre coate la birt);

[si DA, am avut si prieteni mai saraci decat mine…noroc de talentu’ meu la referate de scoteam bani de un suc in „Pogor”…si am tot „scos” timp de trei ani si bani pt restantele lui si toate firele mele de par alb la suprafata. daca un fost prieten e „director de departament la nush-ce-firmulita”, un altul e „arhitect” si imi da tarcoale un „director de resurse umane”, nu inseamna ca „imi plac numai barbatii cu bani”. Poate ca barbatilor „cu bani” (burdusiti cu verzisori doar in  opinia ta, draguta) le-o fi placut de mine…doar POATE….]

– nu m-as numi „om de succes„, dar nici ratata nu-s! poate ca nu am ajuns in top, dar poate ca nici nu mi-am dorit sa ajung vreodata…poate ca mi-a lipsit sustinerea unui ANUME OM, sau poate ca doar mi-a placut mai mult sa traiesc decat sa imi fac norma utila de pile, cunoscuti si relatii. Si sunt multe lucruri pe care LE-AM FACUT.  Proiecte, rahaturi personale, activitati, prietenii PE BUNE, prostii….dar astea au venit DIN MINE. nu din exterior, nu din presiunea „SOCIETATII”, nu din obligatii.

– am avut multi „prieteni„??? well, se pare ca am fost agreabila. altfel, aveam o lista mult mai scurta….cu cati am facut orizontale? problema MEA! cati mi-au ramas prin preajma? problema LOR!

– de ce sunt prietena cu „fostii”??? pentru ca sunt un om normal (in anormalitatea mea) si pentru ca asa-mi place. si face bine la sanatate.

– sunt prea LIBERA? mahaaa….atat timp cat toti cunoscutii mei se cunosc intre ei…libertatea mea de miscare e un fel de „big brother”…altceva?

– sunt prea INDRACITA? well, recunosc…dar de aia ma si plac/ m-au placut majoritatea oamenilor care si-au intersectat drumurile cu VIATA MEA: pentru ca sunt (citat din toti) ALTFEL!

si atat timp cat „societatii” ii plac doar imaginile DEMO, io ma pis pe societate!

si totusi, INCA, am multi prieteni. hurrra!

– „marile mele realizari” (sau nu chiar atat de mari) ar fi ca am reusit in (doar :p ) 30 de ani sa adun cateva mari iubiri (si multe mai mititele), sa scriu (fara a avea curaj sa le public…INCA) vreo cateva tomuri groase cu si despre viata lui EU, sa fac o gramada de lucruri care imi plac, sa fiu incapatanata si sa nu accept compromisuri (well, am mai scapat vreo cateva…da din PROSTIE), am o casnicie care a trecut de 5 ani jumate, am un apartament cu 2 camere (fara balcon, da promit sa imi iau un iaht ca sa compensez aceasta lipsa), nu mai am nici o rata de nici un fel, la nici un fel de banca, am terminat arhitectura (si ea pe mine), am lucrat aproape 7 ani in domeniu (in general, fiind subapreciata, dar na…inteligenta tre sa doara in general…mai ales daca esti prost), am fost barfita la greu (UHUUUU, CE VIATA MEGA-COOL AM DACA VA DAU ATATEA SUBIECTE!), am fost invidiata de toata lumea care trebuia sa fie bifata pe lista de invidiosi (lunga a dracului de altfel), am dansat, m-am plimbat, am vizitat, am admirat, am visat, am mesterit doi ani la bijuterii hand-made, m-am imprietenit cu tata lumea care mi-o/m-o placut, am suportat persoane care abia ma pot TOLERA, am crescut serpi la san, am cazut in bot, m-am ridicat, am stat nitel prin spitale, am iesit, m-am certat cu doctorii, mi-am bagat picioarele in boli si cafeaua in stomac, m-am distrat, am petrecut, am fost fericita, am plans, am fost deprimata, m-am razbunat (nu cat mi-as fi dorit…dar bun si ashe…), mi-am pastrat principiile (nasol in ziua de azi sa ai principii….), m-am imbat zdravan de fix doua ori (prima ca sa vad cat pot duce si a doua just for fun), am avut in par cam toate nuantele de roscat (bonus ceva albastru, blond si saten ciocolata), am fost in vacante extrem de low cost (de astea imi voi aminti tata viata :p ), dar si in locatii scumpe de ma ustura bugetul, am mancat ca porcu fara sa ma ingras pan acu vreo 3 luni cand am luat brusc 3-4 kile…, m-am maritat din dragoste (pentru CURIOSI), si putin din prostie, mi-am neglijat destul de mult cariera ca sa imi sustin iubirea (asta regret nitel, but WHATEVER!), am facut oameni dragi sa sufere (FARA SA VREAU), am in sfarsit o chitara (nu prea cant la ea, dar  e frumos sa stiu ca o am, pentru ca mi-am dorit-o de mica), am citit foarte mult (de asta vorbesc asa „corect” uneori si greu de inteles pentru IT-isti….), nu stiu „noua gramatica” (ma scuzati, dar m-am scolit pe aia veche, in care vorbitul era logic), nu suport pitzipoancele, dar ma pot deghiza fara sa vreau in asemenea specimen, am fini de nunta (si de botez pe finu’), cativa prieteni 100% (RESPECT pt cine se simte vizat) si o gramada de procentaje nedefinite….am un cateloti drag tare (il creste soacra dar il consider al meu), momentan merg in doua picioare (ale mele -si frumoase de altfel!), am doua maini (albe, frumoase si aproape functionale…greu cu schimbarile de vreme), un cap PE UMERI, multe idei (idioate sau nu, macar LE AM si sunt TADADAAAAAMMMM….ALE MELE!), sunt nitel slabuta desi mananc foarte mult (si bine)….chestie pentru care fiecare numarator de calorie ma invidiaza in secret (sau nu), sunt irascibila (da ma doare in „bucs” de cine nu ma suporta…si da, X-ULEASCA, MA CRED PREA TARE…dar poate CHIAR SUNT! te-ai gandit vreodata la asta?????????? ), nu imi arunc banii pe saloane, pe masaje si pe genti de firma (si la dracu, ce bine imi sta in hainele mele fara etichete simandicoase!), ma plimb ca sa vad, sa descopar, pozez in draci (DAR DE DRAGUL LOCULUI,  NU AL POZEI!), plang usor (de draci, nu din slabiciune), iert dar NU UIT….sau uit, dar NU IERT!, sunt vanitoasa, orgolioasa si neam (hmmm…nu am probat personal informatia, dar asa umbla vorba) cu Hitler…(argumentul tau e invalid, apropo…), nu ma machiez cand cobor sa iau paine si nu ma plimb prin mall in haine de gala…incapatanarea vine la pachet cu (,) coarnele de taur, iar increderea in mine izvoraste din incapatanare…

– in rest sunt doar un om (A)normal…nu-i asa?

– „marile regrete” sunt numa’ 2: ca nu  am castigat la loto (iahtu’ ala nu vine muncind!)…si ca nu joc la LOTO (la dracu! saptamana trecuta nimeream 4 numere din 6)…

masina, stampila de arhitect si piscina din fata blocului sunt lucruri pe care din moment ce nu le am (INCA) inseamna ca nu mi le-am dorit (CU ADEVARAT)!

copilul…(ca sa nu incep povestea cu „te mariti-tre sa nasti instant”) ma limitez la a spune ca o sa vina cand o vrea EL sa vina.

Sunt sigura ca mai trebuia sa ma laud nitel, sa mai povestesc si sa mai fac nitica morala, dar imi este a dracului de foame si frigideru n-are bucatar inclus (INCA!), asa ca…” La multi ani” pt mine si „la have fun” pentru voi!”

……………..

„P.S.: Multumiri speciale celor ce mi-au purtat pasii peste gropi cand nu m-au mai tinut picioarele! [Bogdan (pt beep-urile zilnice la caderea din 2004), Ana, N.R. (pentru toti anii in care am avut un inger pazitor), F.B., M.B., (pentru toate cuvintele voastre frumoase, prietenie si caldura), Cel-care-m-a-facut-sa-zambesc si am stiut ca ii pasa chiar si cand a spus ca nu, M.O. (acelasi motiv ca cel anterior), Marius N. (in copilarie, m-ai facut fara sa vrei -poate- sa am incredere in mine), A. (pentru ca am trecut mai usor peste poveste, povestind despre ea), C. (pentru toate momentele insotite de ciocolata cu  „complimente din partea bibliotecii”….mai putin pentru tacere, dar iertat pentru magia paginilor frumoase), Sara (surioara de pe alte meleaguri), si celor pe care din graba si foame nu ii mai pomenesc pe moment!]”

MIA

Ca***l si turma

Draga domnule (ce te credeam a fi), nu doar ca imi stergi comentariile care nu iti convin, deoarece continutul lor e prea inteligent si la obiect pentru tine si cititorii tai „turmisti” (licenta poetica, aka de aia cu spirit de turma), dar mai si faci reclama in timp ce te dai curat ca lacrima si cinstit ca icoana.

Pentru a doua oara in 3 luni, am avut probleme cu o companie aeriana. inutil sa povestesc faza, ideea e ca singura compensatie oferita a fost de data asta un meniu la restaurantul din aeroport. Si un minunat „v-am luat in calcul plangerea”.

Pentru ca e inutil sa mai comentez pe blogul altora, la un articol care ma taraie in noroi fara vreun motiv care sa stea in picioare, comentez aci pe blogul meu, in curtea mea, pentru cititorii mei, oameni care au cutia craniana plina…si nu cu faina.

In primul rand, cum bine spunea „Duduia Ana” (cauta coment-ul la „dotari: creier”), compensatiile incep de la 250 euro, deci tu nu aveai cum sa primesti 200!

Apoi, eu, draga „Mihaela” sunt Doamna (si, da, sunt o Doamna, crede-ma), „ies” in europa cel putin o data pe luna, de multe ori chiar de doua, am fix atat timp liber cat vrea muschiul meu sa am, raspund fix la ce comentarii am chef si detest (DAR CHIAR DETEST) spiritul de turma!

Pe „domnu’ cu blogu” il credeam barbat de treaba (chiar daca a mai comis-o pe ici pe colo tot pe blogul domniei sale), pana cand s-a luat de cu*ul meu si de cat de tare sare acesta in sus (numai si numai) pentru ca am scris doua randuri intr-un comentariu la cei 200 de euro primiti fictiv ca despagubire in aeroport, fara sa fiu sarcastica, fara sa il jignesc, fara sa ma iau de altii.

Mi-ai dedicat un post intreg? UAU, m-ai facut VEDETA!

Si cat trafic mi-ai dat! mie si reclamelor de la mine de pe site!

(Halt! da io nam reclame!) Si daca ai fi intrat draga COMENTATORULE TURMIST pe blogul meu ai vazut ca eu ma ocup cu de-ale vietii, inimii si mintii si nu cu zdruncinarea cutiilor craniene goale!

Ti-as scrie mai mult, dar aici la mine in Europa, acolo pe la vreo cateva mii de km de Romania, e o zi frumoasa tare, cu oameni care poate zambesc mai rar, dar gandesc mai mult…

Ma duc sa imi pun cerceii mai cu covrigi de haur…halt! n-am! si sa ma pierd putin printre oamenii cu capuri fara scaune, sa mi se ofere nitel respect si fara sa cer, sa fiu tratata ca o femeie care are dreptul la opinie, sa nu imi sara in cap tot felul de specimene care nici macar nu stiu cum ma cheama, specimene* care nici macar nu stiu de ce dracu mai fac umbra pamantului degeaba!

*) As spune ‘maimute’, dar ma tem de cenzura…muhaha!

Multi!

Aveam jocul asta de cuvinte cu tata, cand eram copil:

„multi prosti pe lumea asta!”

-prosti, dar MULTI!

Tatal meu e un om simplu, genul muncitor fara viitor, dar are doua mari calitati: 1. a fost TATA, asa prost cum obisnuia el sa fie; 2. citea.

in ziua de azi cititul se rezuma la ziare, bloguri, facebook, poze cu mesaje, bancuri si alte aberatii.

sunt putini copiii care prefera o carte in locul unui joc, tinerii care prefera sa cunoasca realitatea unui roman clasic si nu povestea colorata a filmului, sunt putini adultii care au o gandire individuala…si MULTI, ai dracului de multi cei cu mentalitate de haita.

(luati dictionarul, aia care nu intelegeti!).

Conform dictonului: „asta e pagina mea, terfelesc pe cine vreau prin ea”, hai sa ne apucam de politica, de comentarii acide (pana acum tin sa precizez ca am fost al dracului de blanda) si de stiri mondene!

Poate asa am si eu mai mult trafic (vorba unora) si…uau…ma baga si pe mine lumea in seama.

Ati vazut cati ani are aceasta paginuta? 4!

Ati vazut cata reclama am? 0!

V-a trecut vreodata prin cap ca sunt oameni care scriu din suflet pentru suflet, din viata pentru viata…si atat?

Nu!

„de ce”?

-pentru ca sunt multi si prosti!

–––––

De ce sunt oamenii „simpli” mai „nepupatiinfund” decat vedetele???

Pentru ca cei care comenteaza aiurea pe o pagina de vedeta sunt prosti…”dar MULTI”!

LA MULTI ANI!

La multi ani, Mia!

Sa ai parte de tot ce ti-au urat nenii si tantile si la anu pe vremea asta sa ne auzim de peste mari si tari!

O Silva bruna la doamna, va rog!