ma gandeam sa scriu o poveste

despre cum bate soarele in geam dimineata si imi alina gandurile…

sau despre un copil care vrea sa vada toata lumea intr-o zi…

sau despre o batranica pe care o coplesesc amintiri…

sau despre un tanar care se plimba pe un taram nelimitat…

sau despre o fetita blonda, cu ochii mari si caprui…

daca ai fi stiloul din mana mea, daca ai fi tastatura lenesa de sub degetele mele, daca ai fi perna pe care o vreau rece atunci cand ma cuprinde cu bratele visului, daca ai fi covorul pe care il mangai cand spun povesti, daca ai fi creionul al carui capat obisnuiam sa il rod in orele plicticoase de curs, daca ai fi foaia pe care imi sprijin coatele cand nu reusesc sa schitez nimic si daca ai fi poza peste care imi aluneca mana, moale, despre ce m-ai face sa scriu?

daca ai fi chitara pe ale carei corzi alunec fara graba, daca ai fi nota de plata de la masa vietii, daca ai fi valul pe care il prind in mana, seara, daca ai fi adierea care imi usuca mana, daca ai fi parfumul care imi impodobeste incheietura, daca ai fi esarfa pe care o strang in mana, la ce m-ai face sa ma gandesc?

daca ai fi nisipul pe care am scris de mii de ori aceleasi cuvinte, daca ai fi stanca pe care am asteptat valul de atatea ori, daca ai fi banca in care mi-am scris povestile, daca ai fi masina care mi-a dus pasii departe si daca ai fi un fulg ce mi se topeste in palma, ce mi-ai sopti?

ma gandeam sa scriu o poveste…

– despre o fetita frumoasa, cu parul blond, cu ochii plini de intrebari si cu mii de vise;

– despre un tanar indragostit ce se lasa purtat de valuri pe o mare cu sute de porturi animate de viata;

– despre amintirile unei femei care deapana ghemul vietii in ritmul altei muzici, zambind langa soba moderna, cu un motan in brate si o carte pe genunchi;

– despre un copil care isi dorea sa le stie pe toate si a aflat ca de fapt, nimeni nu stie nimic despre sine;

– despre soarele de iarna, care lumineaza o dimineata lenesa, intr-o camera lenesa, intr-un timp lenes si albastru…

o sa scriu o poveste despre viata. si o sa incep cu primul gand.

ma gandeam sa scriu o poveste…

7 secunde…

cam atat se concentreaza barbatii…

daca vrei sa le povestesti ceva (si nu sunt indragostiti de tine) nu te asculta mai mult de 7 secunde.

(bine, bine…vroiam sa zic 3 secunde…dar sunt unii pe care ii tine concentrarea si 10…facem media, tragem linia in sus si spunem 7…)

si barbatii indragostiti…le zboara mintea de la una la alta, de la cer la banci si de la ghete la avioane.

am gasit, totusi, o modalitate de a puncta o discutie in asa fel incat sa reusesc sa exprim mai mult de o fraza, in mai mult de 7 secunde: exista asa-numitele „cuvintele-cheie” care (re)trezesc interesul partenerului de conversatie…

– primul e cuvantul „sex” (logic, nu? :p);

– al doilea e cuvantul  „bani” (merge mai rar, dar merge);

– al treilea si cam ultimul (in general as zice) este o declaratie. oricare, declaratie sa fie…

imediat ce ii spui: „auzi, io…te cam plac!”, „..ileana se ducea in clubul…aaa..te iubesc!” sau „gigele, te vreau!”, individul ganditor se aduna ( sau se imprastie in colturile mintii/ camerei/ planetei) si….se blocheaza (deci e atent in continuare la tine), fuge (asa macar nu mai vorbesti la peretii goi cu el de fata) sau izbucneste intr-un ras (nervos, suspicios sau altfel -semn ca a auzit si fraza anterioara -deci poti reveni usurata la ce facea mitzi cu pitzi….)

mie, personal, imi place primul cuvant! nu atat pentru sens, cat pentru zambet:

-„si dupa cum iti povesteam, mi-am luat -sex!- o chitara. era un vis de-al meu-sex! din copilarie, de cand am fost in vizita la un var. sex! si…hmmm….sex!….iubitule, duci tu gunoiul cand iesi? sex!”

-„inainte sau dupa?”

-„auzi….da bani mai avem?”

 

Te iubesc!

nu, nu este o dedicatie pentru tara!

(pentru ca intre noi fie vorba, nu sunt deloc mandra ca traiesc aici! – si nu pentru ca sunt snoaba si imi plac mai mult covrigii din coada altor mate comunitare ( ca n-am vazut cutzuchi la nemti sau alte neamuri vizitate ), ci pentru numarul cumplit de mare de romani „urati” (asta ca sa ma exprim delicat, si nu ma refer la frumusetea fizica!!!), cu care se lauda tarisoara noastra.

inca o paranteza si revin la subiect :p

(- „eu nu ma tem de oameni, spuse o tanara mamica, eu ma tem de haita de caini care se plimba noaptea pe strazi…” Iubire, eu ma tem de OAMENI, cainii nu omoara fara motiv, nu sunt capabili de atatea rautati si mizerii, desi, cel putin teoretic, nu au ratiune!)

……………….

-„m-am trezit langa ea si ma simteam asa….simteam ca vreau sa ii spun …”

-” cand m-am trezit, el statea langa mine si ma privea, isi sprijinea capul in palma, moale si lenes, cu aceeasi privire cu care ma fermecase cu o luna inainte…zambea ca un motan prins langa cutia de lapte si am simtit ca fierb cuvintele in mine…ca ma inec daca nu ii spun, ca explodez de o fericire naiva si simpla…”

– „spune-mi!… nu-ti spun!….spune-mi…ce???”

-„ma iubesti?…. te..plac…adica…tin la tine, dar nu pot spune…nu stiu inca…o sa iti spun cand o sa stiu sigur…”

– „tu il iubesti?”

– ” nu stiu cum am putut sa il iubesc vreodata! acum, privind in urma, nu pot sa imi explic…eram tanara si naiva…”

– „esti fericit?” el zambeste larg si ochii ii sclipesc.

– ” tu…esti aici…”

– ” cu cat o vad mai rar, cu atat mai mult ma gandesc la ea…”

– ” la ce te gandesti inainte de a ajunge acasa?”

– ” ce le-ai spus cand te-au intrebat daca sunt insarcinata?”

– ” vroiam sa iti spun…MULTUMESC!… ea zambi… si eu vreau sa iti spun ceva…stii, eu, eu….eu te …te…TE PLAC FOARTE MULTde fapt…trebuie sa inlocuiesti primele doua cuvinte…

………….

eu vroiam sa iti spun ca __________________ foarte mult!

– le-am spus ca  ne casatorim pentru ca

sunt stresata inainte de a ajunge acasa si ma gandesc la canapeaua mea confortabila, careia i-as spune daca as putea:

el ar fi vrut sa o vada ca sa ii spuna

ea era in inima lui, intr-un fel sau altul, ca un ____________ poetic, inocent si complet scos din context

ea si-a imaginat ca zambetul lui venea din multumirea ca i-a spus cui trebuie

mi-a parut rau ca i-am spus candva

eu…

si peste 2 saptamani i-a spus ____________, apoi, peste inca 2, i-a dat un inel. mic, cat neuronul ei chinuit de indoiala…

i-ar fi luat 2 secunde si praful de pe orgoliu si prostie daca i-ar fi spus, atunci, 2 cuvinte. ___________ sau alte 2, frumoase si pufoase in contextul lor. a tacut, a continuat sa rada si sa iubeasca pana cand iubirea ei revarsata deodata l-a pus pe fuga. perna a pastrat , tacuta si ea parfumul ei. el a pastrat patratul lui Durer…

i-ar fi putut spune prima oara, in acea dimineata senina, cu miros de ciocolata si aroma de bere din ajun, dar a tacut si atunci. si, ajunsa acasa, a strans perna in brate si a tipat in ea:

am vrut sa ii spun atunci, adica eu chiar am simtit asta…am vrut sa ii spun

„TE IUBESC!”