sa cercetam fiecare eclipsa…

spuse omul din luna.

nu imi amintesc decat asta suficient de clar, pentru ca intr-o ureche aveam valurile marii si in cealalta valurile vietii…

mi-a atras atentia, asemenea unui „sex!” pronuntat brusc si tare, pentru ca nu ii gaseam locul in context.

………..

sa cercetam, deci, fiecare eclipsa, fiecare colt de luna, fiecare val ce duce cu el povesti nemuritoare si sa ne privim intr-o oglinda de gheata calda, clara si albastra…

………..

sa nu traim in trecut, dar sa luam din el esenta vietii bune, sa privim luna rotunda reflectata in mare, rosiatica si atat de aproape…sa ne unim ideile intr-un sir de eclipse saptamanale, sa ne dam mana peste ani si sa recunoastem ca ne-am ascuns mintile in umbra lor…

………..

fiecare om are o poveste.

………..

fiecare poveste are luna ei plina!