La mine pe blog

la mine pe blog, iarba creste cat casa. capsuna cat pepenele si rosia cat autocarul.

la mine pe blog, iarba e verde, vara e senina si placuta, iarna abia adie vantul si cade cate-un fulg.

la mine pe blog, timpul are un ceas al lui, unul de ala frumos asortat…bleo cu mickey mouse…ba, nu! de fapt e de ala cu ursuleti maronii…

la mine pe blog, viata mea e cat de personala si cat de publica vrea muschiu meu. (ala de-i zice pe la unii „inima” -care are, ca multi umbla fara!)

la mine pe blog, ma bat cu zmeii, cu morile de vant, cu pretul la caise, cu inghesuiala din mertan si cu aroma de creier ars degeaba.

la mine pe blog, e un univers intreg…mai mult sau mai putin viu, mai mult sau mai putin albastru, mai mult sau mai putin inghitit de altii.

la mine pe blog, sunt doar eu si timpul meu liber. si sunt atat de nesimtita incat imi permit sa le spun lucrurilor pe nume (atat timp cat le pot numi cumva…), sa nu am reclame si sa nu fac reclama…

la mine pe blog, imi place sa imi construiesc ideile in forme geometrice. pentru ca am urat intotdeauna matematica…dar ma fascineaza prismele… (era sa spun „neregulate”….dar unii poate nu intelege ce trebe’)

la mine pe blog…puteti sa ma iubiti, sa ma detestati, sa ma injurati, sa ma ridicati in slavi sau sa ma ignorati. fiecare dupa cat il duce capul! sau muschiul ala de i se spunea „inima”…

Anunțuri

poezie pura

cuvintele astea 2 pot fi luate la impins vagoane sau la o cafea pe terasa.

poezie de terasa cu aroma de somn lenes, atarnand intr-un picior pe-o margine de geam, am gasit pe un blog (www.lupalb.wordpress.com)

fac reclama, fiindca-mi place.

poezie de teius (cu t mare nu merge la cat de mica-i gara in cauza), gasim in fiecare gluma de birou.

„pot sa ti-o pun? unde?”

„unde vrei! atata doar sa nu dai peste monitor!”

asta era dintr-o revista cu faze de speriat smecherasii…

poezie pura a fost azi in jocul frunzelor arse, pe care un copil mare le-a confundat cu primii fulgi, poezie veche, poezie noua, cu versuri tocite, cu texte muncite, cu intrebari atarnate in neantul timpului oprit in loc pentru o fractiune de secunda…

si vantul ducea in cercuri turbate gandurile mele mici si amintiri furate…

au trecut poate 5 ani de cand am ascultat ultima oara fosnetul frunzelor!

azi e vesel. nu mai e verde…

ieri a fost marti, 13. am ajuns acasa tarziu, varza, cu ceva varza in stomac. din kfc. si pui. si pusei stasus cu „marti 13″…parea cam chior, ca un mcpuisor, asa ca am mai cautat o trestie, sa fie 3. am pus „verde”.

deci: „marti, 13, verde„…bun…dar de unde verde????

azi. chiosc. vanzatoare noua. aceeasi de luni. dar e noua!

azi. messenger. colega:

„acu ma uitam pe blog la tine
 la pg 76-80
 si is din ce in ce mai uimita
 nu te cunosteam asa

eu: m-ai facut acu sa imi citesc si eu blogul
 mi-ai furat replica
ea: :))

eu:  ma prind mai greu de cand nu mai scriu asa des

ea: da nu ai vazut statusul meu?
nu l-ai recunoscut?

eu: acu da
l-am citit, imi sarea in ochi, dar greu cu memoria.

eee, si asa ajungem noi iar la…(nu blog), verde!

asa deci si prin urmare, ieri vazui trei caprioare, prin urmare asa deci ele asortau verdele cu mov, rosu si maro. in ordine.

azi e bine. nu mai e verde!

nu mai e nici marti. ma doare capul. n-am spalat vasele care imi umplu bucataria si ma dau afara din ea,

DAR, nu mai e VERDE!!!!!!!

hi5,6,7, etc…

mi s-a acrit rau de tot de mail-uri „dela x-ulescu y-ulescu” care imi trimite „big kiss”, „invitatie pe …..”, „vIaGrA”, etc.

fiti atenti pe unde intrati fratilor si faceti-va un cont de mail „fantoma” pt diverse site-uri!

ganditi-va macar la binele meu, daca nu va intereseaza siguranta datelor voastre!

– tu n-ai poze pe hi5? –

-n-am!

– chiar n-ai?-

– am poze pe 360. imi ajunge! am si un blogea nou…

– ce-i ala? –

– blog….

fara poze, as putea adauga.