cu dragoste, fara dragoste…

Am vorbit de curand cu o prietena care mi-a spus o povestioara. era despre o scrisorica pe care a primit-o ca felicitare de Craciun de la un fost prieten. acu partea comica e ca scrisorica zicea cam asa:

” Draga C.,

Imi pare rau, dar acum nu mai sunt sigur ca a fost bine sa ne despartim…te-am lasat sa pleci, pentru ca ma gandeam ca asa vei fi mai fericita. parea ca nu ne potrivim.  si credeam ca A. iti place mai mult decat ca prieten…

acum, am mai vorbit si eu cu prietenii si mi-am dat seama ca sunt prost! e bine si mai tarziu decat niciodata, dar…

cred ca e prea tarziu…

imi e greu sa te vad cu…el, cred ca asta e si motivul pentru care te ignor cand te vad in autobuz… (si te vad cam in fiecare dimineata).

vreau sa iti urez Sarbatori Fericite si sa fii fericita cu A. !

p.s. ma intreb daca esti fericita cu adevarat…esti?

p.p.s. sunt prost, imi cer scuze daca te-a suparat scrisoarea mea!

Prietenul (? amic, fost prieten, coleg ?) tau, B.”

 

Mentionez ca persoanele in cauza au trecut de mult de 20 ani…

tare, nu?

despre respect…

traim intr-o lume in care, dupa cum bine spunea anton pann in povestile sale, e stimata haina si nu omul.

nimic nou, evident, in treaba asta.

doar ca indignarea mea creste zi de zi ca un balon de sapun pe cale sa faca bum!

aveam acu ceva timp un vecin care in loc de „buna ziua” imi spunea: „ai grija domnisoara sa nu-mi agati paltonul!” (in usa liftului)

nu conta ca paltonul meu facea mai multe parale decat rufosul lui…

tot specimenul in cauza ma intreba unde merg, de unde vin, cat stau, ce fac acolo, de fiecare data cand ma vedea, intrebari pe care in mod normal nu mi le adreseaza nici parintii atat de des…

alta epoca, alt specimen: „da-te mai incolo sa am loc sa cobor!”

dragul meu badaran, sa zbor nu stiu, iar doamna care era in fata mea cu siguranta nu era din panza!…

si mai sunt si eternele mele iubiri, vanzatoarele:

– „cumperi sau te uiti?”

– „ce-ti dau?”

– „n-am 2000 lei (vechi) rest..iti dau o guma!”

in primul rand, guma nu mestec. din principiu sau de nevoie.

in al doilea rand, la asa atitudine, asa vanzari!

in al treilea rand, si daca as avea 3 ani, eu sunt clientul iar tu proasta de dupa casa de marcat, ceea ce impune sa imi vorbesti cu „dumneavoastra”…

care se simte vanzatoare si nu e proasta, imi cer scuze, dar eu nici in ozn-uri nu cred!