schimbari in bine

(nu e despre politica, ati nimerit gresit! acolo numai in rau se poate…me sorry…)

inca din copilarie tot aud eternul „te-ai schimbat in bine”…

hmmm…

oare chiar m-am schimbat?

m-oi fi ingrasand, oi fi slabit, oi fi albit, dracu stie!

dupa ce am intrat la facultate, toata lumea simtea „schimbarea” (probabil aroma de bere cu vodca le era binecunoscuta tuturor si, deci, devenind mai „de-a casei”, era „de bine”…

apoi il gasii pe Ian si iar sarira unii cu schimbatu’ asta: ‘draga, te-ai mai implinit, te-ai schimbat in bine!”

io stau, beau, si ma intreb prin ce s-o fi traducand schimbarile astea, or fi niste fraze seci bagate de dragu conversatiei, o fi o formula de salut, sau, poate, fiindca, deoarece, asadar si prin urmare, m-oi fi tot schimband incontinuu…

da, pana cand?

adunat pan acu m-am imbunatatit de atatea ori incat am ajunsun fel de „Sfanta Teresa”…

sau nu???????

aaaa, da, uitasem: scriind aceste randuri, m-am schimbat (iar) in bine!

(deci nu pot fi Sfanta…)

schimbul schimbarii schimbarilor…

in viata fiecaruia apare un moment, 2, 3, etc, in care simte nevoia sa schimbe ceva, sau tot, sa o ia de la capat, pentru a nu-stiu-cata oara…

poate fi o decizie la nervi, la rece, proprie, dupa indemnul cuiva drag, sau nu, buna, rea, potrivita sau nu.

eu incep intotdeauna cu parul.

ii schimb usor nuanta.

ultima data m-am enervat in negru.

dar, exact ca in bancul lupului, nu se schimba decat blana si altceva nik…

de fiecare data ma intreb daca ar trebui sa fiu maqi buna sau mai rea.

mai rea de atat inca e posibil, deci e totusi o decizie de luat.

unii isi imagineaza cum ar fi sa se intoarca in timp, sa schimbe un moment, sau 2, sau 3, sau pe toate…

dar cine are tupeu sa puna pariu cu mine ca daca s-ar intoarce ar fi prea las sa mai schimbe ceva?

nu suntem niciodata multumiti cu/de ceea ce avem, dar ne temem de necunoscut mai ceva decat de fericire…

ajuns in momentul decisiv, te-ai intreba daca sa retraiesti ceea ce stii deja sau sa te abandonezi „destinului”. dar tot „destinul” putea sa te aduca frumos-frumusel si in starea din care ai vrut sa evadezi initial.

nu e nici o concluzie…e doar eterna problema a timpului, a acelui „dar daca” amplificat zilnic de filme, reviste si muzici placute…

TU ce ai schimba? Crezi ca ai avea curaj sa schimbi ceva?

Momentul „x”, la timpul lui a fost doar o chestie de sansa ratata sau luata, ca atunci cand dai cu banul. ACUM ar fi o decizie. Iar deciziile sunt pentru cei care au „cojones” serioase!

Se baga careva la pariu?

Nu de alta, dar am visat as-noapte cum se asambleaza Masina Timpului…