Pierdem timpul

Ma trezesc in fiecare dimineata cu ideea ca pierd timp daca dorm.

Pierd din timpul de munca, pierd din timpul de relaxare, pierd timpul visand in loc sa traiesc…

….

De unde toata nebunia asta cu pierdutul timpului???

Pentru ca AZI trebuie sa termin un tablou?

Pentru ca maine trebuie sa predau o lucrare?

Pentru ca joi va trebui sa fac ordine in casa???

Si cand termin? Apare alt tablou, alta lucrare, alt strat de praf, alt teanc de haine de spalat, alt teanc de facturi de platit, alt…STAI!…alt om de vazut…

….

Muncim in loc sa iubim, caci de iubit vom avea timp mai tarziu…si in fond, ce atata batut de apa in piua cu iubirea asta? O simpla (well, nu chiar atat de, dupa parerea mea, dar..meh…) reactie chimica! O pierdere de timp! O piedica pe scara spre succes in afaceri, factorul X in relatia cu familia, o slabiciune, ceva caracteristic oamenilor slabi. I U B I R E A, iubirea….nu e pentru cei de sus, iubirea e a muritorilor de rand…si cine naiba ar mai vrea sa fie MURITOR…de rand

Iubirea nu tine de cald, nici de foame…nici de sete….(ba da, poate de sete…de sete de viata, dar viata nu e pentru cei ce muncesc…viata e un lux pe care banii nu il pot cumpara, viata e ceea ce se intampla in jur in timp ce suntem prea ocupati sa ne gandim la viata buna de dupa

Cum sa pierzi timp strangand in brate femeia iubita? Cum sa pierzi timp privind un film in timp ce el iti doarme in brate? Cum sa pierzi timp dimineata cu vorbe dulci si sarutari?

Banul vine muncind. Muncind aliniat, mecanic, dar cu o imensa placere. Muncim cu drag si spor, sictir si sete de viata, dar n-avem timp de stat, de imbatat cu apa rece  a unui basm posibil.. Muncim…

…..

Uitam ca tineretea, iubirea, oamenii, toate acestea trec. Se ofilesc, dispar, raman in urma.

Pierdem timpul gandind, crezand ca un drum gresit ne va face sa pierdem mai mult timp pretios decat acel scurt….mileniu de tocare a problemei…. A ne gandi e o treaba, a ne fi frica de decizii, e o cu totul alta!

Pierdem timpul plangand, in loc sa ne adunam si sa mergem mai departe. Pierdem timpul judecand, in loc sa intelegem si sa ne vedem de borsul de pe propria plita. Pierdem timpul inventand probleme, in loc sa le rezolvam pe cele reale.

Stiu! Si eu pierd timp..scriind, visand (si da, visez mai mult decat traiesc, scriind in gand, traind in vis, visand ca traiesc). Pierd timp spunandu-va voua sa nu mai pierdeti timpul, sa le spuneti celor dragi ca va sunt dragi, sa le oferiti caldura voastra celor ce o asteapta, sa luati decizii, sa invingeti teama, sa va traiti viata, sa nu considerati ca viata este eterna si timpul este o bucla!

Momentele pierdute nu se mai intorc, lacrimile curse nu fac privirea mai clara si obrazul mai fin, iar cei lasati in urma raman de cele mai multe ori in trecut!

Uitam, uitam ca scopul nostru in viata e altul. Uitam, IGNORAM…pana cand, singuri si tristi, cazuti in genunchi la capatul iernii, privim in urma.

Cu totii am vrea ca timpul sa fie elastic. Ba nu! sa fie o cheie. O cheie prinsa de gat. Sub un cap bine infipt intre umeri…

SA NU IL MAI PIERDEM!