Suflet pe nisip

As vrea sa imi inchid sufletul intr-o clepsidra….sa il las sa curga, putin cate putin.

Astepti sa curga nisipul, sa scoti plicul de ceai din cana….3, 4, 5 minute. Dar la fiecare golire a clepsidrei de 3 minute, intorci jucaria.

Nu stim sa fim rabdatori, nu stim sa fim punctuali.

Si sufletului ii pasa fix in cot de noi si de masura timpului nostru terestru.

Aberez iar, asteptand sa cada noaptea, desi abia e pranz.

Dintr-o clepsidra poti face un motor. Un soi de perpetuum mobile… Un motor care nu zbarnie, care toarce incet.

Ce vezi intr-o ceasca de nisip? Vezi marea, vezi cerul? Vezi scoicile sparte?

Adaug apa. Si vad inceputul unui castel placat cu scoici. Fragil, dar frumos! Durabil, daca il protejezi de valuri.

Mi se invarte in cap o clepsidra. Astept sa scot plicul din ceasca si sa simt aroma. Fructe de padure in ianuarie…intr-o dimineata cu cer intunecat si grade multe.

As vrea sa fie vara. Sa fiu desculta si sa alerg pe nisip. Sa alerg dupa pescarusi, sa intind mainile spre ei si sa ma opresc razand.

M-as uita la valuri, pana m-as plictisi de reflexia lunii in apa….si apoi as simti ca sunt vie, si ca timpul fuge.

As vrea sa imi inchid mintea intr-o clepsidra, sa las sa umble liber doar cate un gand!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s